Mersul prin parc, urcatul scărilor sau pur și simplu ridicatul de pe scaun sunt acțiuni pe care le considerăm firești până în momentul în care apare primul semn de rigiditate. Articulațiile noastre sunt structuri biologice ingenioase, proiectate să suporte presiuni enorme, dar ele nu sunt indestructibile. Longevitatea mișcării depinde de un echilibru fin între solicitare și regenerare, între exercițiu fizic și suport nutrițional de înaltă calitate
Există o concepție greșită, dar extrem de răspândită, conform căreia persoanele care suferă de disconfort articular (în special la nivelul genunchiului sau șoldului) ar trebui să evite mișcarea pentru a proteja cartilajul. Acesta este însă doar un mit. Mișcarea nu este inamicul, ci mecanismul prin care cartilajul se hrănește. Deoarece cartilajul articular nu are vase de sânge proprii, el depinde de „efectul de pompă” creat de mișcare pentru a absorbi nutrienții din lichidul sinovial și pentru a elimina reziduurile metabolice.
Articulația este locul unde două oase se întâlnesc. Pentru a preveni frecarea directă, capetele oaselor sunt acoperite de cartilaj hialin, un țesut elastic și extrem de neted. În jurul lor se află capsula articulară, care secretă lichidul sinovial.
Problemele apar atunci când:
colagenul de tip II și glicozaminoglicanii (cum este condroitina) încep să se descompună mai repede decât pot fi sintetizați.
acesta devine mai subțire și mai puțin capabil să lubrifieze eficient, crescând fricțiunea.
celulele imunitare eliberează enzime care „mănâncă” treptat din structura cartilajului.
Pentru a menține un sistem locomotor funcțional, trebuie să acționăm pe două fronturi: mecanic (prin mișcare) și biochimic (prin nutriție).
1. Activitatea fizică adaptată
Așa cum am menționat, activitatea fizică este esențială. Dar ce fel de mișcare este recomandată?
2. O alimentație corespunzătoare
Alegerea alimentelor potrivite poate modula răspunsul inflamator al organismului, oferind un suport esențial în gestionarea simptomelor articulare. Acizii grași Omega-3 sunt recunoscuți pentru capacitatea lor remarcabilă de a inhiba producția de molecule și substanțe legate de inflamație. Îi poți obține din pește gras (somon, macrou, sardine), dar și din surse vegetale – semințe de in, semințe de chia și nuci. Acestea conțin acid alfa-linolenic (ALA), care susține sănătatea celulară și poate fi integrat ușor în micul dejun sau în gustări.
Stresul oxidativ este un factor major care accelerează degradarea cartilajului în cazul artritei. Antioxidanții acționează ca neutralizatori ai radicalilor liberi, protejând integritatea articulațiilor. Îi găsești în fructe de pădure, legume crucifere și legume verzi.
Pentru persoanele cu o greutate normală și o tehnică corectă, alergarea moderată poate de fapt să întărească cartilajul. Totuși, dacă există deja leziuni, sunt recomandate activitățile cu impact redus, precum ciclismul sau eliptica.
Spre deosebire de antiinflamatoarele de sinteză care acționează în câteva ore, nutrienții structurali necesită timp pentru a fi integrați în matricea cartilajului. Majoritatea utilizatorilor observă beneficii semnificative după 4 până la 8 săptămâni de utilizare constantă.
Absolut. Sportivii și persoanele care au joburi solicitante din punct de vedere fizic folosesc adesea condroprotectoare pentru a preveni uzura prematură și pentru a menține flexibilitatea pe termen lung.
Informațiile de mai sus reflectă principii generale de sănătate și nu înlocuiesc sfatul medicului. Suplimentele alimentare nu substituie o dietă variată și un mod de viață sănătos. Verifică întotdeauna eticheta produselor înainte de utilizare.
