Te surprinzi adesea căutându-ți cuvintele, uiți unde ai lăsat cheile sau îți este greu să îți păstrezi concentrarea în timpul lucrului la birou? Când oboseala se instalează nu doar în mușchi, ci și în minte, creierul tău transmite un mesaj clar: are nevoie de resurse pentru a face față stresului. Alimentația nu reușește întotdeauna să furnizeze toți micronutrienții necesari pentru funcționarea cognitivă optimă. Află din acest articol care sunt semnalele ascunse ale suprasolicitării neuropsihice, cum îți influențează stilul de viață claritatea mentală și în ce mod anumiți nutrienți-cheie pot contribui la susținerea funcțiilor cognitive și la reducerea stărilor de oboseală.
Diferența dintre oboseala fizică și epuizarea nervoasă/intelectuală
Deși adesea le confundăm, oboseala fizică și epuizarea intelectuală se manifestă diferit. Oboseala fizică apare în urma unui efort muscular prelungit, în timp ce epuizarea mentală sau nervoasă se traduce printr-o lipsă de concentrare acută și simptome asociate cu așa-numita ceață mentală (brain fog). Când te confrunți cu ceața mentală, simți că nu ai claritate, iar sarcini de rutină precum purtarea unei conversații, urmarea unor instrucțiuni sau amintirea pașilor unei acțiuni le poți resimți ca dificile. Te poți simți confuz, îți pierzi șirul gândurilor și observi o încetinire a timpului de reacție. Dacă te întrebi adesea „de ce uit repede?”, răspunsul poate fi dat de acea stare de extenuare intelectuală cauzată de lipsa somnului, stresul cronic, o nutriție deficitară sau chiar de fluctuații hormonale. Uneori, această oboseală cronică mentală te face să te simți blocat și îți încetinește ritmul cu care ești obișnuit.
Ceasul biologic, somnul și impactul ecranelor asupra recuperării neuronale
Pentru a combate epuizarea, creierul are nevoie de odihnă corespunzătoare. Lipsa somnului este o cauză majoră a tulburărilor cognitive și a ceții mentale. Îmbunătățirea obiceiurilor de somn este unul dintre primele lucruri pe care specialiștii le recomandă pentru a-ți recăpăta claritatea mentală. Recuperarea neuronală depinde de respectarea ceasului biologic și de pauzele pe care i le oferi creierului tău.
Deși tehnologia ocupă o mare parte a vieților noastre, este foarte important să luăm pauze scurte de aproximativ 30 de minute pe parcursul zilei în timpul lucrului pentru a reduce suprasolicitarea mentală. Activitatea fizică joacă un rol imens în acest proces de recuperare și somn: 30 de minute de mișcare pe zi te pot ajuta să dormi mai bine să reduci anxietatea și să previi declinul cognitiv, arată CDC.
Ginkgo Biloba beneficii: cum acționează „arborele memoriei”
Când vorbim despre vitamine pentru memorie, extractul de Ginkgo Biloba, numit și „arborele memoriei”, poate avea o contribuție. Au fost efectuate numeroase studii clinice în care s-a utilizat extract standardizat de Ginkgo Biloba pentru tratamentul tulburărilor de memorie. Aceste studii au fost de mică amploare, au utilizat diverse doze de Ginkgo biloba și au implicat voluntari sănătoși sau pacienți vârstnici cu tulburări ușoare de memorie. În cadrul acestor studii s-au constatat beneficii la unul dintre numeroasele teste cognitive administrate, arată o cercetare publicată în Cleveland Clinic.
Duo-ul antistres: magneziul și vitamina B6, pentru sănătatea sistemului nervos
Când analizezi rolul magneziului în stres, trebuie să știi că acesta este un mineral care contribuie direct la funcționarea normală a sistemului nervos și la menținerea sănătății psihice. În ceea ce privește vitamina B6, aceasta este esențială pentru procesele chimice din creier, acționând ca o coenzimă (o moleculă „auxiliară”) pentru a susține producția de serotonină și de acid gamma-aminobutiric (GABA) – doi neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit și a anxietății. Atunci când nivelurile de vitamina B6 scad, aceste procese pot fi perturbate.
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o alimentație variată și echilibrată.
Surse:
Centers for Disease Control and Prevention
https://www.psychiatryredefined.org/magnesium-mental-health/
